El-ea.Acum-atunci

Sta.Se uita la el.Nu intelege de ce dar ii e frica.Poate ca a rant'o prea mult pentru al mai ierta.El asteapta un raspuns-il asteapta cu oarecare interes-nu ca ii pasa prea mult doar ca vrea sa stie ce sa faca.Ea e speriata.Se uita cu ochii ei mici la el si ii bate inima puternic.Isi schimba privirea si se uita iar la el-o bufneste plansul.Plange puternic, cu sughituri.El nu stie ce sa faca si sta acolo nemiscat.Se poarta de parca nu ar vedea'o.Oare mai tine vreun pic la ea?Defapt-a tinut vreodata la ea?Nu stiu.Ea incepe sa alerge dezorientata-oriunde mai bine decat langa el.Desi il iubeste nu poate sa stea langa el.Nu mai poate si punct.Si cred ca e mai bine asa.Candva o sa realizeze ca nu merita.Si o sa isi spuna ca trebuia sa plece de langa el mai devreme-sigur asta o sa se intample.Nu am de ce sa spun ca nu.El a fost de gheata cand ea era chiar in fata lui cu lacrimile'n ochi.Uneori nu il intelege.Pana acum o iubea si acum se preface ca a disparut.Ce inseamna asta?Doar el stie.Si poate ca ar fi mai bine ca ea sa nu afle.Sau daca o sa afle vreodata sa se intample candva cand nu o sa o mai afecteze.E mai bine asa.Doar daca nu o sa ii trezeasca iar amintirile alea.Si oricum el nu o sa mai fie in preajma ca sa aiba ce amintiri legate de cine sa ii trezeasca.Sau poate o sa devina nebuna si ea si o sa il caute prin lume.Nu vreau sa stiu-de aia mai bine nu ne gandim la viitor.Acum fara el sigur ii e mai bine-stie si ea asta.Desi o parte din suflet ii spune ca ar trebui sa il ia inapoi.